Eu tot mai cred

Eu cred și-n întuneric stând,
Și tot mai sper, că mi-ai aprins o lumânare,
Să-mi lumineze ochii atunci când
Mi-e dor de mamă, de acasă, de ogoare.

Dar timpul... spală-mă cu timp de mai există,
De poți, arată-mi un minut măcar!
Ce-aș mai iubi fiece clipă tristă,
Ce-aş mai dansa orice moment amar

Și de mi-ai dărui și aripi, chiar de cioară,
Caută tu prin groapa de gunoi,
Să fiu, aş vrea, un clopot care zboară
Și poate aș zbura o lacrimă spre voi.

Eu tot mai cred și-aici, în întuneric stând
Şi sper, să îmi trimiţi surâsul tău de soare
Să-mi luminezi negura ochilor, pe când,
Mi-e dor de mamă, de acasă, de ogoare!