Salcamii - de Aurelian Guta

Cu radacini adanci infipte-n lut,

suntem salcami cu lemnul greu si tare,
cu fruntea crengilor privim spre soare.
Acel ce ne-a nascut,murind,a vrut
sa fim salcami:al tarii tare scut.

Suntem salcami si crestem pretutindeni
pe rapi adanci,pe grui si pe podzol,
pe sufletul si trupul tarii gol,
pe raristi saracite de osande.
Suntem salcami si crestem pe oriunde.

Noi crestem repede ca o furtuna.
Calaii s-au temut de-atat elan,
cat se ridica bradul intr-un an,
noi crestem vijelie intr-o luna.

Noi nu voim pe nimeni sa-nspinam,
dar toti dusmanii ne-au izbit de moarte,
menindu-ne prigoanele drept soarte.
Doar ghimpii ne-au fost dati sa ne-aparam...

Un dor aprins inspre destin ne mana
si unde unul a cazut ranit,
o mie de lastari au rasarit.
Suntem salcami si crestem din tarana,
codrii de crez si datina romana.